“Geoană nu ar fi fost şi nu este un al doilea Obama, ci un promotor al liniştii si păcii (în marea tradiţie Ceauşisto-Sovietico-Comunistă), cel care ar fi avut cele mai bune şanse să repopuleze parcul Cotroceniului cu specia aproape dispărută a cucuvelelor.”
Sursa: Adrian Nicolae
Cu acest articol de excepţie, “logofătul” Adrian Nicolae se lansează în apele, de multe ori tulburi, ale blogosferei româneşti.
Câteva observaţii legate de conţinutul articolului.
(1) Dacă bunul meu prieten şi-a “luat inima in dinţi” să scrie articolul de mai sus, trebuie să mărturisesc că şi eu am făcut-o, ca să-l recomand.
Mai întâi, pentru că ezit să transform acest blog într-un spaţiu de opinie politică, un domeniu unde nu mă simt prea acasă. Apoi, nu aş vrea să îmi alung prietenii, care şi aşa nu-s mulţi, ci să adaug la numărul lor, indiferent de preferinţa pentru Obama, Bush sau Sarah Palin.
(2) Totuşi, am considerat utilă lectura articolului deoarece:
– Credinţa nu este şi nu trebuie să fie ruptă de viaţa politică. Manifestată din belşug în rândul evanghelicilor, compartimentalizarea vieţii – două etaje ale trăirii, unul lumesc, celălalt sacru – e o denaturare şi o fugă de realitate.
– Trebuie să învăţăm să ascultăm opinia celuilalt până la capăt, nu să o respingem una-două sau, mai rău, să sărim la beregată. Acesta e un exercitiu de etică creştină, o apropiere de “aproapele” nostru.
– O comunitate (grup de prieteni, biserică, etc) în care toţi sunt exact de aceeaşi părere este o utopie megalomană (atenţie, dragi evanghelici anti-Obama, anti-Bush sau anti …) Ades trâmbiţata unitate în diversitate rămâne pentru mulţi, din păcate, doar un slogan frumos. Ca şi creştini ar fi bine să arătăm generozitate şi har faţă de alţii, făcând distincţie între convingerile pentru care suntem gata să murim, acelea pentru care ne dăm o mână sau un picior şi altele pentru care nu se merită sa dai nici măcar o unghie.
Vă doresc în continuare o lectură sprâncenată iar domnului Nicolae mult spor la blogo(slo)vit!
Update: Articolul a fost recent publicat în ediţia online a Revistei 22.
decembrie 18, 2009 at 6:12 pm
[…] Marcel Cosma, te salut cu respect! Jos pălăria! […]
decembrie 19, 2009 at 12:03 pm
ar fi intr-adevar sanatos si bine sa tinem cont de cele 3 liniute ale punctului (2). 🙂
decembrie 20, 2009 at 1:17 am
vorba ceea… practica ne omoara
ianuarie 11, 2010 at 7:59 am
Am lansat blogul Max Lucado Romania. http://maxlucadoromania.wordpress.com/. Articole in limba romana, devotionale zilnice, saptamanale, video si in curand multe altele.
Sunteti interesat sa facem schimb de linkuri? Daca da, va rugam sa ne anuntati. Dumnezeu sa va binecuvanteze!
Echipa Max Lucado Romania.
decembrie 19, 2017 at 1:56 pm
[…] 2009 – Marcel Cosma: Mircea Geoană, Obama şi cucuvelele […]
decembrie 19, 2018 at 11:21 am
[…] 2009 – Marcel Cosma: Mircea Geoană, Obama şi cucuvelele […]
decembrie 27, 2018 at 11:39 am
[…] https://odiseeacredintei.wordpress.com/2009/12/15/mircea-geoana-obama-si-cucuvelele […]